Amenajamente silvice și hărți
În anul 2018, s-au comemorat 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român realizată prin unirea provinciilor românești cu România.
Cu acest prilej Regia Națională a Pădurilor – Romsilva împreună cu partenerii săi Asociația Administratorilor de Păduri din Romania, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” Brănesti, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Societatea Progresul Silvic, Agenția Moldsilva și nu în ultimul rând Colegiul Tehnic Forestier Câmpina a organizat expoziția cu tematică: ,,100 de ani de silvicultură în România”, găzduită de Muzeul Cinegetic al Carpaților ,,Posada”.
Importanța acestui eveniment deosebit a adus în atenția publicului vizitator rolul pădurii, funcțiile acesteia și nu în ultimul rând importanța muncii silvicultorului.
Prin expunerea pieselor s-a dorit ca vizitatorul ce trece pragul acestei expoziții să fie purtat prin toate aspectele activității silvice din România de la amenajamente și hărti, măsurători terestre, instrumente pentru măsurat arbori, regenerarea pădurilor, protecția pădurilor, exploatarea pădurilor, produse nelemnoase, administrație silvică până la mari personalități ale silviculturii românești – Marin Drăcea.
Pădurea este un prețios tezaur viu al Planetei Terra, un ecosistem care are în egală măsură rol economic, social și de mediu.
Pentru a putea să înțelegem mai bine materialul prezentat ar trebui să definim silvicultura.
SILVICULTURA este știința care se ocupă cu studiul culturii, amenajării și exploatării pădurilor; ramură a economiei forestiere care, cuprinde amenajarea și protecția patrimoniului forestier, Astfel, dupa cum scria Ioan Milescu in Cartea Silvicultorului :
,,…rămâne în actualitate credința nestrămutată în ideea că pădurile nu aparțin generației actuale, ele trebuie considerate și tratate ca patrimoniu de importanță națională, indivizibil, pentru a asigura și celor ce ne urmează beneficiile acesteia”
Amenajamentul silvic reprezintă un plan de recoltă care include soluțiile tehnice necesare pentru ca pădurile să poată îndeplini nevoile de lemn ale societății și cerințele referitoare la celelalte produse și servicii oferite de pădure.
Amenajamentul, ca lucrare tehnică, stabilește sistemul de măsuri prin care se organizează și conduce economic gospodărirea pădurilor, stabilind capacitatea de producție actuală și potențială a arborilor, organizează pădurea și procesul natural de producție.
Pentru fiecare grupă funcțională (protecție sau producție), prin amenajamentele silvice se stabilesc măsuri de gospodarire diferentiate.
Pentru desfășurarea în bune condiții a acestei activități, fiecare ocol silvic este împărțit în unități de producție, delimitate prin limite naturale sau artificiale evidente.
Pentru fiecare unitate de producție se elaborează un amenajament silvic, care conține măsurile ce trebuie întreprinse în următorii 10 ani pentru a asigura o bună gospodărire a pădurilor.
Pentru obținerea datelor necesare pentru întocmirea amenajamentelor silvice specialiștii analizează fiecare parcelă și o împart, după anumite criterii (speciile existente, vârsta lor etc.) în suprafețe omogene numite unități amenajistice.
După elaborare, amenajamentul silvic este aprobat prin ordin al ministrului și este pus în aplicare. În situația în care apar calamități, cum sunt doborâturile de vânt se impune modificarea soluțiilor amenajistice.
Fiecare amenajament silvic conține hărți (la scara 1:10000 și 1:20000), pe care sunt figurate parcelele și subparcelele (unitățile amenajistice).