Castelul de la Posada a fost ridicat din porunca domnitorului Gheorghe Bibescu în anii premergători revolutiei de la 1848. A fost conceput ca un conac din piatra de râu în maniera tradițională a construcților românești din zona de munte.
Cincizeci de ani mai târziu, George Valentin Bibescu, nepotul domnitorului Gheorghe Bibescu a extins vechiul conac transformându-l în castel.
Tăvălugul primului război modial a trecut și peste castelul de la Posada. În noaptea de 24/25 septembrie 1915, cladirea principală a fost incendiată de trupele germane, pentru a distruge arhiva Legației Britanice, depozitată aici de Lordul Thomson.
În decembrie 1916, trupele maghiare au devastat celelalte clădiri ale castelului și au distrus colecția de tablouri și picturi achiziționate de prințul Bibescu.
CASTELUL POSADA – MUZEUL POSADA
România, situată la interfața a trei mari regiuni geografice ale Europei Centrale, de est și de Vest, deține o bogată biodiversitate floristică și faunistică, recunoscută în timp și spațiu.
Pe fondul climei temperate se grefează influența climatului blând dinspre Oceanul Atlantic, excesiv continental, dinspre stepele Asiei și Mediteranean, unde arcul carpatic, cu relief extrem de variat, joacă rolul unui uriaș dispecer al maselor de aer.
În acest context ecologic se înscrie și vânatul românesc, valoros nu numai din punct de vedere numeric dar și al diversității și vigurozității, pus în evidență de calitatea trofeelor. Astfel, România, a ocupat, constant, primele locuri ca număr de medalii obținute: record mondial la capra neagră în anul 1937 la expoziția Internațională de la Leipzig, record mondial la cerb, în anul 1981 la expoziția de la Plovdiv, recorduri mondiale la craniu și blana de urs, cât și la blana de lup, în anul 1985 la expoziția de la Brano etc.
Existența valoroaselor colecții aflate în depozitele Complexului Posada, precum și celor de la A.G.V.P.S. din România și nu în ultimul rând a colecțiilor particulare premiate la expozițiile naționale și internaționale, a impus înființarea unui muzeu de vânătoare.
Ideea nu este una nouă, în România existând deja o tradiție. Amintim fostul ,,Muzeu Național de Vânătoare”, înfințat în anul 1931 în București, care din păcate a dispărut în urma unui incendiu în anul 1944, cât și secția de trofee de vânătoare, din cadrul Muzeului de Științele Naturii – Sibiu.
Înființarea Muzeului de vânătoare de la Posada este un act de datorie culturală și de educație în cunoașterea și ocrotirea faunei țării.
În anul 1996, castelului Posada i s-a dat utilizarea de muzeu al vânătorii, luând denumirea de ,,Muzeul Cinegetic al Carpaților ,,Posada”, ca secție al altui mare muzeu istoric românesc : Muzeul Național Peleș.
În această postură a fost inaugurat la data de 20 noiembrie 1996.
RENOVAREA ȘI REDESCHIDEREA MUZELUI PENTRU PUBLIC
După ample lucrări de renovare și redecorare realizate în anul 2004 cu sprijinul financiar consistent al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA (în patrimoniul caăeia a fost trecut prin hotărârea Guvernului Romaniei), muzeul și-a redeschis porțile la data de 25 aprilie 2004.
Începând cu anul 2004, în baza Hotărârii de Guvern nr. 426/2004 – privind transmiterea unor imobile, Muzeul Cinegetic al Carpaților “Posada” a trecut din administrarea Muzeului Național “Peleș” în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, funcționând ca subunitate în cadrul Direcției Silvice Ploiești.
Prin Hotărârea de Guvern nr.229/2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare, Muzeul Cinegetic al Carpațiolor “Posada ” devine unitate cu personalitate juridică în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Odată cu trecerea în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Muzeul Cinegetic al Carpaților “Posada” a fost supus unui program intens de restaurare și modernizare, fiind deschis în noua sa formă la data de 25 aprilie 2004, odată cu lucrările Adunării Generale a Consiliul Internațional de Cinegetică.
Muzeul Cinegetic al Carpaților este singurul muzeu dedicat vânătorii și silviculturii din tară.
O bază imobiliară care, cel puțin în ceea ce privește spațiul avut la dispoziție, este una mai mult decât generoasă (pavilionul muzeu având o suprafață desfășurată de peste 3.800 mp, iar terenul aferent întregului complex muzeal se întinde pe o suprafață de circa 6,5 hectare) asigurând astfel premizele necesare unei dezvoltări complexe.
Masiva colecție de exponate ce cuprinde de la impresionanta colecție de trofee (2.400 de piese), la opere de artă, obiecte cu specific vânătoresc sau utilitate vânătorească și arme specifice diverselor etape ale evoluției umane, precum și obiecte cu valoare istorică din domeniul silviculturii și exploatării forestiere. Având o astfel de varietate și un astfel de număr de piese face ca organizarea de diverse expoziții temporare sau permanente să fie mult ușurată, mai mult, permite varierea obiectelor expuse.
Este de remarcat faptul că în expozițiile Muzeului Cinegetic al Carpaților ,,Posada” R.A. pot fi admirate recordurile naționale la cerbul comun (264,51 C.I.C., 2003, Fâncel-Mureș, Ronald Philipp), fostul record mondial și național de la Soveja-Vrancea (262,70 C.IC., 1980 ce a aparținut lui Nicolae Ceaușescu), recordul național la colții de mistreț (144,00 C.I.C., 1978, Ciornuleasa-Ilfov), recordul național la craniu de urs,(C.I.C. 69,20, Colibița – Bistrița Năsăud, Xavier de Montbel).
Patrimoniul de arme completează ideea tematică.
Totodată Muzeul prezintă în cadrul expozițiilor și silvicultura – ramură importantă a economiei forestiere care cuprinde amenajarea și protecția patrimoniului forestier.
Vizitatorii sunt invitați să treacă și prin alte expoziții legate de natură dar și povești ale copilăriei , să descopere urmele animalelor sălbatice totul într-un peisaj de vis.
Conceptul se bazează pe implementarea unor soluții originale de design, cu dotări tehnologice de ultimă generație, care să funcționeze la cele mai înalte standarde muzeistice și să ofere publicului vizitator o experiență culturală deosebită.
Muzeul pune la dispoziția vizitatorului Simway Hunt, unul din cele mai complexe simulatoare 3D pentru tragere și vânătoare. Aici vizitatorul se poate recreea și își poate exersa abilitățile vânătorești având posibilitatea de a alege vânătoarea la mai multe specii: urs, mistreț, păsări,, dar și tragere la țintă și poligon.
Între Direcția Silvică Prahova, Muzeul Cinegetic al Carpaților ,,Posada” R.A. și Primăria Comarnic există un acord de parteneriat legat de obiectivul ,,Aleea Prințesei” prin care se asigură informații interactive pe traseul aleei de promenade pentru vizitatorii Muzeului Cinegetic al Carpaților ,,Posada”, cu privire la rolul, funcțiile și beneficiile aduse de pădure, asigurarea funcției recreative.
Dezvoltarea potențialului turistic al zonei
Asigurarea accesului la aleea de promenadă realizată într-un cadru organizat, cu respectarea legislației silvice în vigoare și fără un impact negativ asupra mediului.
Posada, prin poziția sa geografică, situată în apropierea orașului Sinaia, în plin circuit turistic, cu un spațiu ambiental generos, oferă posibilități optime de a pune în circuit public aceste valori.
Cât privește pavilionul central al Complexului, destinat pentru muzeu, acesta a suferit modificări substanțiale: reamenajări, adaptări arhitecturale și extinderi care să permită realizarea celor propuse în tematică. Totodată s-a urmărit integrarea armonioasă a clădirii în peisajul înconjurător, realizarea unor arhitecturi moderne cu specific vânătoresc.
Clădirea cuprinde următoarele grupuri de funcțiuni:
– accesul publicului
– recepția publicului (casieria)
– spații de expunere
– sala de conferințe
– anexele sălilor de expoziții
– depozite pentru patrimoniu muzeal
Prin intermediul exponatelor ne-am propus să documentăm publicul nu numai despre marea bogăție și diversitate a faunei cinegetice dar și din frumusețea lor spectaculoasă.
Suprafața totală de expunere, realizată din pereți de rigips este de 2000 mp (parter), etajul I și etajul II repartizată pe săli și coridorul de evacuare.
– Istoricul vânătorii;
– Trofee de capră neagră;
– Trofee de cerb comun;
– Trofee de cerb lopătar,căprior, muflon;
– Trofee de mistreț;
– Trofee de mamifere carnivore (urs, lup,pisică sălbatică, râs);
– Salon destinat marelui scriitor Mihail Sadoveanu
– Sală obiecte ce au aparținut lui Nicolae Ceaușescu, obiecte de artizant decorative lucrate în corn de cerb, arme moderne de vânătoare;
– Urme ale animalelor sălbatice;
– Păsări răpitoare, cocoș de munte, dropia;
– Dioramă Delta Dunării
– Silvicultură
– Arme de luptă
– Ecosistem de baltă
– Faună exotică
– Animale naturalizate
– Artă decorativă
– Auxiliare: panouri cu schițe, hărți, texte
– Sonorizare la parter pentru fiecare specie în parte
– Stații informaționale
– Ghiduri audio
Intrarea în expoziție este prefațată de harta cinegetică a României și de textul introductiv privind crearea muzeului.
Harta cinegetică a României prezintă aria de repartiție a fiecărei specii.
Centrul de interes al spațiilor îl ocupă etalarea pe trofee, pe specii, după criteriul importanței cinegetice și spectaculozității lor (capra neagră – Rupicapra Rupicapra L, cerb comun – Cervus Elaphus, căprior – Capreolus capreolus, cerb lopătar – Dama Dama, Muflon – Ovis musimon, mistreț – Sus Scrofa, urs brun – Ursus Arctos, lup – Canis Lupus, râs – Lynx – lynx, pisica sălbatică – Felis silvestris, vulpe – Vulpes Vulpes, ș.a).
O atenție în economia expunerii s-a acordat evidențierii comportamentului animal ca expresie a legăturii sale cu mediul natural ilustrat cu piese naturalizate prin biotopuri.
Informațiile legate de fiecare exponat sunt prezentate prin stații informaționale ce pot fi accesate de către vizitatori.
Prezentarea informațiilor este făcută în trei limbi: română, engleză și germană.
Stațiile informaționale găzduiesc și galerii foto penrtu o mai bună identificare a pieselor prezentate.
Trofeele de vânătoare reprezintă părți dintr-un animal vânat, păstrate pentru valoarea lor cinegetica, simbolică sau pentru frumusețea lor artistică.
La scara evoluției umane, mai întâi li s-au atribuit puteri magice, miraculoase și au fost folosite în ritualuri. Mai apoi au fost folosite ca podoabe, arme sau chiar unelte.
Niciodată nu și-au pierdut valoarea simbolică, stârnind mistere greu de descifrat în ochii celor care le privesc.
Trecând peste dimensiunea lor sentimentală, estetică sau mistică, trofeele de vânatoare au fost întotdeauna un adevarat barometru ce reflectă evoluția și nivelul potențialului eco-biologic al unui spațiu geografic dar și al atitudinii societății fața de fauna de interes cinegetic.
Muzeul prezintă în mod sistematic potențialul cinegetic al Carpaților Românești. Trofeele vânătorești, așa cum au fost descrise mai sus, cu toată încărcătura lor emoțională, au facut obiectul a numeroase concursuri cinegetice, întrecându-se în: mărime, greutate, lungime, grosime, frumusețe, etc.
Evaluarea se face întotdeauna de către comisii de specialiști, la nivel local, regional, național sau internațional, în funcție de importanța și valoarea trofeelor. Evalarea se face întotdeauna după criterii clare, riguroase, formulate de Consiliul Internațional de Cinegetică (C.I.C.)
Consiliul Internațional de Vânătoare și al Protecției Vânatului (prescurtat C.I.C.) a fost înființat în anul 1930, la ideea inginerului român Nicolae Saulescu, director la vremea aceea al Direcției Vănătorii din Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Cu sprijinul altor câteva țări europene, s-a reușit înființarea Consiliului cu sediul la Paris.
Vânătorii români au participat la foarte multe concursuri și expoziții vânătorești internaționale în ultimii zeci de ani, ocazie cu care s-au acoperit de glorie prin numeroase premii și medalii obținute.
Așa s-a făurit și consolidat ,,mitul românesc” despre valoarea deosebită a vânatului românesc.
Sunt expuși mai întâi zimbrul, capra neagră, cerbul carpatin, cerbul lopătar, căpriorul și muflonul, rar întâlnit azi la noi, mistrețul, râsul, lupul și ursul brun, acesta din urmă constituind faima Carpaților Românești.
Este de remarcat faptul că țara noastră este posesoarea unor impresionante recorduri mondiale (capra neagră, blana de urs, blana de lup etc.)
Expoziția reprezintă centrul de interes al acestor spații prin etalarea de trofee, pe specii după criteriul importanței cinegetice și spectaculozității lor.