Natura în cele patru anotimpuri

Prin organizarea acestei expoziții a cărei tematică o constituie ,,Natura în cele patru anotimpuri” s-a urmărit etalarea unor piese de patrimoniu – animale naturalizate ce prezintă anumite caracteristici în anumite perioade ale anului pentru o mai bună cunoaștere a acestora.

În biotopul ,,NATURA  PRIMĂVARA”  avem expuse trei exemplare naturalizate cu caracteristici anotimpului :

CERBUL LOPĂTAR  (Dama Dama L.)

  • Culoarea blănii, în timpul verii este brun – deschisă, cu pete albe pe spate și laturile corpului, iar pe partea interioară a picioarelor și pe abdomen albă. În timpul iernii, culoarea blănii devine brun închisă, cu pete mai deschise la culoare. Năpârlirea are loc de două ori pe an: primăvara și toamna.
  • Exemplarele albe sunt dăunătoare, deoarece trădează prezența cârdului în care se gasesc.
  • Recordul Național al Romaniei la cerb lopătar este de 204,6 puncte și a fost recoltat în anul 1983 la Socodor – Arad.
  • Perioada legală de vânătoare:
  • mascul de trofeu: 10 octombrie – 1 decembrie;
  • mascul de selecție: 1 septembrie – 15 decembrie;

femela si vițel: 1 septembrie – 15 februarie.

CĂPRIORUL (Capreolus capreolus capreolus L.)

  • Căpriorul își curăță coarnele de piele la începutul lunii decembrie, începutul lui ianuarie. Sunt complet dezvoltate, de obicei, în luna mai.
  • Blana devine cenușie pe timp de iarnă, iar vara este de culoare roșie brună sau roșie cărămizie.
  • Recordul Național al României la trofeul de căprior este de 211,67 puncte C.I.C. și a fost recoltată în anul 1976 în județul Prahova. În ierarhia mondială, acesta se situează pe locul patru.
  • Perioada de vânătoare:
  • Mascul: 1 iunie – 15 septembrie;
  • Femela: 1 septembrie – 15 decembrie.

 

LUPUL (CANIS LUPUS L.)

  • Lupul este monogam. Perechile se formează din decembrie până în februarie, când are loc împerecherea. Lupoaica se atașează de unul din pretendenți și cu acesta rămâne până la terminarea creșterii puilor.
  • Recordul Național și Mondial la blana de lup are 186,17 puncte C.I.C. și a fost recoltat la Sarișor – Suceava în anul 1985.
  • Recoltarea lupului este permisă numai cu autorizație nominală, el fiind specie protejată prin convenții internaționale.

În biotopul ,,NATURA VARA”  prezentarea se face cu observatorul vânâtorului.

     OBSERVATORUL

   Observatoarele  servesc în primul rând personalului de pază și vânătorului pentru a-și da seama de numărul, vârsta, sexul și calitatea vânatului, iar în al doilea rând pentru vânătoare. Cele înalte sunt necesare acolo unde vânatul nu poate fi văzut de pe sol, adică unde vânatul stă în lastărișuri, tufișuri, etc. Fiind în observator mirosul de om este dusă în înalțime, deci nu este perceput de vânat.

   Observatoarele trebuie făcute așa încât culoarea lor să nu contrasteze cu mediul înconjurator, în acest scop lemnul se lasă necojit sau dacă se cojește se vopsește cu verde. Scara nu trebuie să scârțâie, iar treptele se verifică periodic.

 

 ,,NATURA VARA”

ȘACALUL

Habitat: tipic sunt suprafețele cu tufișuri, zonele umede, stufoase, cu desiș greu de pătruns. În România este prezent în sudul Olteniei, Munteniei și Dobrogei.

Descriere: intermediar între lup și vulpe, de culoare galben aurie, spre roșcat, coada scurtă, ciuntită la vârf, urechi relativ mari, ascuțite, îndreptate în sus și bot ascuțit. Lungimea corpului este de 0.70 – 1.05 cm, iar greutatea poate atinge 15 kg.

Hrana: este deosebit de variată fiind determinată în principal de habitat. Se hrăneste cu animale mici, în special rozătoare și păsări; de asemenea, consumă cadavre, mai ales iarna.

Comportament: activitatea sa este preponderent nocturnă și au un comportament social. Comunicarea dintre șacali se aseamănă cu cea a câinilor. Traiesc în haită precum lupii. La nevoie înoata.

Reproducere: se imperecheaza în februarie – martie, gestația durând 9 saptămâni. Femela fată 4-8 pui care sunt lipsiți de vedere două saptămâni.

Longevitate: 12 -14 ani.

Perioada de vânătoare:  15 septembrie – 31 martie.

Trofeul: îl constituie blana.

FAZANUL ( PHASIANUS COLCHICUS  L.)

          La popularea cu fazani a unui teren, mare importanță are buna alegere a acestuia. Aceasta pasăre are înăscut obiceiul de a vagabonda. Nu-i sunt favorabile pădurile de mare intindere.

În ce privește relieful este bun șesul sau terenul ușor ondulat; nu-i convine terenul frământat, cu pante repezi.

Fazanul nu este social. Cocoșii stau în apropierea femelelor numai în perioada împerecherii; ei  nu contribuie nici la incubație, nici la crșterea puilor.

 VIEZURELE/BURSUCUL (MELES  MELES  L)

Este un animal de pădure sau cel puțin de tufișuri care îi pot camufla vizuina. În păduri își alege locul galeriilor la marginea pădurii.

URSUL ( URSUS ARCTOS  L.)

 Biotopul ursului este cel al pădurilor neumblate sau cât mai puțin umblate de către om.

Mediul său de trai trebuie să cuprindă  stâncării sau mari doborâturi de vânt în arborete ca să își poată amenaja bârlogul. De mare importanță pentru menținerea ursului în teren este prezentă desișurilor unde el se adăpostește peste zi.

  • Perioada de vânătoare legală, nu are fiind protejat în totalitate prin convenții internaționale la care a aderat și România. Este permisă numai pe baza de autorizație specială și numai cu glonț. Vânătoarea la bârlog este interzisă de lege.

          Al treilea biotop reflectă ,,NATURA TOAMNA”

COCOUL DE MUNTE ( TETRAO UROGALLUS  L.)

  • Cocoșul de munte vara se întâlnește de regulă pe sol, dar toamna – iarna mai mult în arbori.
  • Perioda de vânătoare legală: 1 aprilie – 15 mai, când are loc rotirea (împerecherea). Este îngăduită numai vânătoarea la cocoș, femelele fiind puse sub protecția legii. Se cere atenție la tras, deoarece cocoșul rănit în aripă, se salvează fugind și, de regulă, nu mai poate fi găsit.

VULPEA (VULPES VULPES  L.)

  • Năpârlește o singură dată pe an, primăvara, dar noul păr crește încet, vara fiind mic. Abia la sfârșitul lui decembrie, blana este plină, cu spicul complet dezvoltat.
  • Trofeul îl constituie blana. Are valoare pentru vânător, dar la expozițiile de vânătoare nu intră în concurs și deci nu se premiază.
  • vânătoare nu intră în concurs și deci nu se premiază.
  • Recoltarea ei este permisă între: 15 septembrie – 31 martie

,,NATURA IARNA”  este un biotop care face o prezentare a tuturor formelor de relief din țara noastră, fiecare zona fiind reprezentată de animalele sau păsările specifice acesteia, distribuirea făcându-se altitudinal.

CAPRA NEAGRA ( RUPICAPRA  RUPICAPRA  L.)

  • Deși se numește capra neagră, animalul nu are culoare neagră; vara culoarea generală este gălbui – cenușie, iar iarna brună – închis, care pe fondul alb al zăpezii, pare neagră.
  • Cand la limita superioară a pădurii stratul de zăpadă este gros (70 – 80 cm), capra neagră urcă în golul de munte, care de data aceasta este liniștit, deoarece aici zapada este spulberată de vânt, deci nu este în strat gros, iar pe suprafețele dezgolite găsește hrana.
  • Vânătoarea: în perioada 15 septembrie – 15 decembrie, numai cu glonț.

RÂSUL ( LYNX LYNX L.)

  • Interesant este modul cum atacă; nu aleargă după pradă, ci stă la pândă pe un arbore dezrădăcinat, la înaltimea de 1 – 2 m de la sol ca să aibă vizibilitate sau pe o creangă groasă și de acolo se aruncă asupra prăzii. Ajuns pe spatele animalului, râsul caută să-i rupă arterele de la ceafă. Este un mare dușman al pisicii sălbatice.
  • Vânarea râsului este permisă între 15 septembrie – 31 martie și este nevoie de autorizație specială.

MISTRETUL ( SUS SCROFA  L)

  • Este un animal de pădure și numai excepțional trăiește în stuf sau pe insulele din Delta Dunării.
  • În desișuri stă peste zi și le părăsește seara în căutare de hrană, pentru a reveni dimineața.
  • Temperatura scăzută, iarna și stratul gros de zăpadă nu-i sunt favorabile, deoarece în solul înghețat nu poate râma ca să-și procure hrana.
  • Are neapărată nevoie de scăldatori formate din mocirle, precum și de apa potabilă.
  • Hrana vegetală de bază o constituie ghinda și jirul. Ghinda este consumată din octombrie până în aprilie –mai, chiar dupa ce a încolțit. Iarna când solul a înghețat, iar ghinda lipsețte caută izvoarele și mlaștinile cu solul neînghețat, acestea fiind singurele locuri unde mai poate râma și găsi rădacini.
  • Iarna se culcă unul lângă altul pentru a nu pierde multă căldură; vara dorm la distanță. Solitarii își fac un culcuș săpat, bine căptușit.
  • Perioada legală de vânătoare este cuprinsă între 1 august și 15 februarie. În iernile grele, nu se recomandă să se prelungească vânătoarea până în februarie, deoarece mistreții slăbesc, scad în greutate.
  • Recordul Național al României la colții de mistreț este de 144 puncte C.I.C. și a fost recoltat în anul 1978 pe terenul de vânătoare Ciornuleasa –Ilfov.

POTARNICHEA ( PERDIX PERDIX )

  • Este o pasăre sedentară din familia fazianidelor.
  • Se hrănește cu plante (semințe, cereale, vegetale, fructe, frunze, ierburi) și nevertebrate (insecte, larve, rame, melci).
  • În România se gasește în regiunile joase, în câmpie, culturi de cereale, mai rar în golurile alpine ale Carpaților.
  • Toamna și iarna se grupează în stoluri, acestea menținându-se până prin lunile februarie – martie, cand are loc ruperea în perechi.
  • Iarna, în nopțile geroase dorm așezate în cercuri concentrice foarte strânse, iar la un anumit interval de timp cele aflate la margine se mută în centru, în acest fel conservându-și temperatura corpului.
  • Perioada de vânătoare a potârnichii este 15 septembrie – 31 decembrie.