La Muzeul Cinegetic al Carpaților ,,Posada” sunt expuse 8 blănuri medaliate cu aur. Cea mai valoroasă are 673,56 puncte CIC, recoltată la Ivo în județul Harghita.

Ursul este un animal al pădurilor întinse și liniștite, neumblate sau cât mai puțin umblate de om. Efectivele populației de urși au scăzut destul de mult, în unele zone dispărând definitiv, acest animal se găsește în efective importante în Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada și Peninsula Scandinavia. În România efectivele evaluate la această specie sunt circa 9500 de exemplare. Ursul brun este omnivor, având ca principale surse de hrană peștii și rădăcinile diferitelor plante. De asemenea, se mai hrănește cu mici mamifere și ocazional vânează și animale mai mari, cum ar fi căprioare. Cea mai întâlnită subspecie este ursul brun <>, prezent mai ales în estul Europei.
Cum este normal, greutatea variază după anotimp, cea mai mare fiind toamna, înainte de a intra în bârlog, când ursul își adună rezervele de grăsime pentru perioada de iarnă; cea mai mică este primăvara, înainte de începerea vegetației.
Blana ursului este deasă, cu două rânduri de peri. Culoarea blănii variază de la brun la cafeniu, la roșu sau chiar negru. Lungimea părului variază după anotimp. La subsuori, părul este mai scurt. Iarna, lungimea firului de păr este de 8-9 cm pe spate, iar vara de 4-6 cm.
Blana de urs constituie trofeu. Consiliul Internațional de Vânătoare punctează și lățimea blănii, acolo unde ea este mai mică. De aceea din blana de urs nu trebuie să se taie nimic. O blană de urs este cu atât mai valoroasă cu cât este mai lungă , mai lată și are părul mai lung, mai des, mai uniform repartizat pe toată suprafață (fără lipsuri) și mai lucios.

Ursul brun este un animal, de obicei nocturn. Deplasarea o face la pas sau în galop.
Este un animal fidel locului său obișnuit de trai.
Maturitatea sexuală o are la vârsta de 3 ani; perioada de împerchere durează din aprilie până în iunie; durata gestației este de 7-8 luni; fată 1-3 pui, de regulă 2. În momentul fătării, puii sunt mici: au 20-25 cm lungime si 400-500 g greutate. Puii devin independenți de la vârsta de 1 ½ -2 ani. Ursoaica nu se împerchează atâta timp cât are pui. Ritmul de creștere a puilor este mare: la un an ating 25-50 kg, iar la 2 ani circa 100 kg.

Nu este sociabil ducând o viață singuratică, cu excepția femelei cu pui.
Un obicei cunoscut al ursului este retragerea în bârlog pe perioada iernii. Bârlogul constă într-o adâncitură în stâncă sau în pământ.Acesta părăsește bârlogul în martie-aprilie, în funcție de mersul vremii. Această ședere se numește somn de iarnă și nu trebuie confundat cu hibernarea. Ursul nu hibernează! Hibernarea presupune o scădere a numărului de respirații până la 2-5 pe minut, față de 69-90 când nu sunt în hibernare.
Nu are perioadă de vânătoare legală, fiind protejat în totalitate prin Convenții Internaționale la care România a aderat.
Trofeul îl constituie craniul și blana. După ultimele hotărâri ale Consiliului Internațional de Vânătoare, la expoziții, drept trofeu, se consideră craniul, dat fiind că acesta are dimensiuni fixe, oglindește mai fidel mărimea animalului, pe când blana poate fi întinsă sau se poate contracta cu ocazia preparării.
– Medalia de aur peste 55 puncte
– Medalia de argint: 53,00-54,99 puncte
– Medalia de bronz: 51,00-52,99 puncte

Recordul Național și Mondial la Craniul de urs este de 68,47 puncte C.I.C. și provine din Colibița – Bistrița, fiind recoltat în 1994.

Recordul Național și Mondial la blana de urs are 687,79 puncte C.I.C. și a fost recoltat la Piliske – Harghita în anul 1983.